De cativa ani de cand am inceput sa gandesc putin cate putin in termeni de business m-am confruntat intotdeauna cu o problema, de fapt o alegere: cui ma adresez, pietei interne sau pietei internationale? Aceeasi problema o regasesc si in ceea ce priveste cultivarea si marketarea brandului personal: unde vreau sa ma fac auzit, afara sau local?

Ideal e sa reusesti peste tot, dar cine alearga dupa 2 iepuri…ramane cu intrebarea. Avantajele si dezavantajele principale le intuiesti imediat: intern ai concurenta mai mica, dar si o piata de dimensiuni foarte reduse, pe cand international ai concurenta serioasa, dar si o piata suficient de mare cat sa iti arunce si tie cateva faramituri, cat sa reusesti sa duci un trai decent.

Totul se reduce practic la zicala tatalui lui Ion Creanga, mai bine fruntas la sat, decat codas la oras (am vrut sa citez, dar memoria nu tine cu mine). Cu timpul vezi insa ca lucrurile se limpezesc si alegerea depinde foarte mult de ceea ce iti doresti:  sa ramai pe meleagurile mioritice sau sa iti iei zborul. In functie de ce-ti doresti raspunsul la intrebarea dinainte vine natural.

Eu am avut mereu (si inca mai am) o fascinatie/respect, zi-i cum vrei, fata de occident, dar pana acum ce am reusit mai de doamne ajuta, am reusit pe plan local, unde concurenta e mica si e suficient sa fii riguros si sa te tii de ce ti-ai propus ca sa reusesti (asta alaturi de oameni de nadejde, bineinteles).

Voi ce parere aveti? E mai bine sa te lupti pe plan local, pe o piata imatura, plina de “diversi” sau sa incerci sa pescuiesti ceva afara?

Azi isi aleg americanii presedintele. Cred ca putini sunt cei care nu stiu asta. Mi se pare o alegere buna ca ziua alegerilor sa pice in timpul saptamanii. Pentru mine ideea de a sta la coada duminica, in ziua mea libera, pentru a alege cel mai putin incompetent politician ma cam seaca.

Dar nu despre asta vroiam sa scriu, ci despre modalitatea de alegere a presedintelui, care mi se pare foarte putin democratica (asta de la tara care a inventat democratia). Practic poti castiga fara sa ai majoritatea voturilor, sistemul de alegeri fiind unul care te face sa ta gandesti doar la smecherii pentru a castiga. Un astfel de sistem in Romania cred ca ar naste controverse nenumarate (chiar mai multe decat autobuzele cu alegatori).

Mai jos modalitatea de alegere a presedintelui SUA, usor de inteles si de cei cu IQ mai mic (care apropo, nu i-as lasa sa voteze, daca nu dovedesc ca sunt la curent cu ce se intampla in lumea in care traiesc):

Am vazut azi un episod de X-Files care m-a pus pe ganduri. Era ceva legat de alegerile pe care le iei in viata si cum influenteaza ele parcursul tau in viata si evident finalul. Acum sa exploram ideea de alegeri pe care le iei in viata. Cei care cred in destin sunt de acord ca viata si alegerile pe care le face individul sunt de forma unui graf cu legaturi unidirectionale. Parcusul este de la A la Z, trecand prin mai multe puncte intermediare. Aceasta interpretare lasa o oarecare libertate individului, adica poti trece prin puncte intermediare diferite, dar rezultatul este acelasi, exact ca in schita de mai jos.

Cei care nu cred in destin pur si simplu vad viata ca un arbore, varful fiind momentul initial, nasterea. Din acest moment alegerile pe care le facem in viata ne influenteaza complet finalitatea, odata ce incepem sa coboram pe o ramura a arborelui dispar finalitatile care se gasesc pe ramurile celelalte. Pe masura ca inaintezi in varsta, scad si numarul de finalitati posibile. Este o vedere destul de corecta dupa parerea mea.

Cea din urma parerea asupra vietii si alegerilor in viata imi apartine mie (or fi exprimat-o si altii, dar eu azi m-am gandit la ea si am desenat-o). Parerea mea este ca exista puncte intermediare diferite prin care poti trece in viata, dar te poti intoarce oricand printr-o alegere la o ramura cu alte finalitati. Asa se pot explica si evenimentele care nu depind neaparat de tine, care te pot devia de la cursul ales de tine, dar din fericire exista posibilitatea sa te intorci la cursul dorit, daca ai suficienta vointa. Practic vederea mea este un arbore, cu mai multe posibilitati.

Adanca cugetare nu?