Cu totii stim ca jurnalismul in Romania e departe de definitia termenului (Zoso stie cel mai bine…), dar nu e chiar mare filosofie sa reusesti sa fii mediocru (adica sa nu cazi rau in zona naspa/penibil). Chiar daca pare o stiinta umanista, jurnalismul are niste reguli la baza ca la matematica. Urmezi acele reguli si gata, te poti numi jurnalist mediocru. 

Vrei mai mult, incepi sa verifici la sange sursele, pui intrebari tuturor persoanelor implicate, citesti mult despre subiectul respectiv, incepi sa iti pui intrebari, interpretezi, nu doar relatezi si gata, ai sanse sa ajungi un jurnalism bun. Dar de ce nu se intampla asta la noi? Pai cred ca stiu de ce, asa ca hai sa fac o lista:

• jurnalistii la noi sunt platiti prost, deci persoanele destepte aleg alt domeniu (la 300-400 EUR ce analize poate face un absolvent de facultate?)
• prea putin timp acordat activitatii de documentare, cea mai costisitoare, redactarea fiind doar pasul final, daca vreti concluzia muncii dinainte (lucrul asta se intampla de obicei din cauza volumului prea mare de stiri/articole care trebuie facute in unitatea de timp)
• lipsa de interes din partea tinerilor jurnalisti inca de pe bancile facultatii (nu putem da mereu vina pe angajator, sa fim seriosi)
• lipsa trainingurilor, ca doar facultatea nu te invata totul. Aici si angajatorii poarta o mare vine, temandu-se sa investeasca in oameni care apoi pot pleca imediat la concurenta (ceea ce se si intampla de obicei, deci teama e partial justificata)
• se plateste cantitatea, nu calitatea, de aceea conteaza stirile de la ora 5, care fac senzatie, de aceea ziarele abordeaza stirile neserioase, pentru ce ele aduc banii. Aici e de vina si populatia, care accepta mizerii de genul asta.

In economia de consum, care este, este foarte greu sa iti dai seama de acel lucru care te facea sa spui acum 15 ani "e de marca". Acum exista chiar chinezarii construite mai bine decat produse de marca.

De ce se intampla asta? Chinezii fac in continuare ce stiu sa faca mai bine: sa copieze 80-90% dintr-un produs la un pret de 10 ori mai mic, pe cand brandurile celebre se lupta sa scada costurile pe cat posibil pastrand calitatea si astfel renumele nestirbit. Ca nu le iese mereu asta e altceva.

Citeste restul materialului »

V-am mai povestit despre telefoanele mele de anul asta, alea multe pe care le-am tot schimbat. Ei bine am observat aseara, ca dupa mai putin de 9 luni de folosinta, a inceput sa se ia vopseaua de pe Nokia N73, in conditiile in care l-am tinut in puf, adica in husa, si ea tot de provenienta Nokia (adica i s-a rupt snurul in cateva saptamani).

Nokia N73 a fost un telefon apreciat si totodata scump la vremea lui. De ce n-au fost in stare sa il faca mai rezistent? In primul rand cred ca se intampla asa ca sa te faca sa iti schimbi telefonul si pentru ca nu este nevoie sa il faca mai rezistent, tendinta fiind de a fi inlocuit des. E bine, e rau? Depinde cum privesti. Pentru mine e rau, nu imi place sa fiu silit sa imi schimb un lucru doar pentru ca s-a stricat. Cel mai bun motiv este sa il schimb ca m-a plictisit.

Din pacate astfel de exemple se gasesc in mai toate industiile, nu se aplica doar telefoanelor. Cu timpul o sa spunem si mai rar "dai un ban dar stai in fata".